Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:MARȚ, TĂVĂLI, AGHESMUI, BUCHISI, CETERA, SCĂRPINA, STÂLCI, BĂȘCĂLIE, BURDUȘI, ȚINE, CÂRÂI ... Mai multe din DEX...

BATE (PE CINEVA) - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru BATE (PE CINEVA)

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 324 pentru BATE (PE CINEVA).

Ion Heliade Rădulescu - Bată-te Dumnezeu!

... Acum coconița își aduce aminte că trebuie să gătească de masă, pentru că am spus că dumneaei este foarte îngrijitoare. Călin în vremea aceasta șade pe vatră la cuhnie, cu nasul pe tăciuni, cu ciubucul ăl scurt între dinți, la o parte; tocmai când da cu unghia degetului celui mare în cenușa lulelei, coconița bate în palme în pridvor: — Bre! n-auziți voi, cioroilor? bată-vă Dumnezeu! Dracu o să vă ia! Măriuța, fata, abia azi scoase din fiare ... fost în sticluță, nu se știe; biata Măriuța însă crede că va fi fost ceva scump, pentru că apa ce s-a vărsat pe jos albise scândurile întocmai ca obrazul coconiței. Așa zisei că coconița bate în palme și slugile aleargă grămadă, și Măriuța cu ei, Călin cu părul vâlvoi, pentru că căciula (de va fi avut căciulă) căzuse jos, izbindu ... când frățica i-a făcut și ceva nou), gătițică, înțepată,-ntindicheată. Ce zici, dragul meu cititor? când s-ar uita Dumnezeu la noi, pe cine ar bate? pe bieții țigani, sau pe

 

Constantin Negruzzi - Negru pe alb

... malorosiani). În vremea aceasta am ajuns la Roman, dar trebui să ne coborâm din trăsură, și n-ar fi nici o greșală dacă am merge pe jos pănă la gazdă, căci prin bortele șoselei de pe ulița Romanului, suntem în risc să ne prăvălim, și să ne rupem gâtul. Politia Romanului întemeiată de romani și numită Praetoria Augusta și mai apoi ... Satul prin care trecem este Bozienii; dincolo în stânga sunt Budeștii. Toate sunt frumoase în ținuturile Romanul și Neamțul ce se par o grădină. Natura pe toate le-a înzestrat deopotrivă; le deosebește numai gustul proprietarului. Să nu trecem cu nebăgare-n seamă pe lângă Bălănești. În iazul acesta, precum odinioară în fântâna Ipocreni, ades se scaldă Muzele * Mergând înainte nu te poți opri de a privi ... și seamănă de departe cu o cordea albă? Se numește Cracău. Artistul ar zugrăvi con amore acele sate vesele împregiurate de grădini ce se prelungesc pe ambe malurile lui, și acest întreit șir de munți ce se întind în amfiteatru pe orizon, tufoși și creți ca freza unei marcheze din veacul XIV, deasupra cărora în depărtare domnește Pionul, spărgând norii cu pleșuvul său creștet. Iacă intrăm ...

 

Nicolae Gane - Comoara de pe Rarău

... Nicolae Gane - Comoara de pe Rarău Comoara de pe Rarău de Nicolae Gane Întovărășit de-un călăuz din Dorna, tânărul Costin se urca pe muntele Rarău, care este unul din cele mai înalte piscuri ale Carpaților. Deasupra Rarăului stau clădite două stânci gigantice numite Pietrele Doamnei, înnegrite de timp ... opriră ochii pe-un soi de vizunie, care se deschidea fioroasă la picioarele stâncilor și mergea adânc în pământ. — Ce este aceasta? întrebă Costin pe călăuz. — Astă groapă n-are fund; se zice că merge până la măruntaiele pământului. Ea nu de mult s-a ivit, și ... când cu piciorul, când cu brațul de fiecare ruptură unde putea să se sprijine, de fiecare bolovan, de fiecare creangă, până ce, în fine, ajunse pe coama stâncii. Apoi, răsuflându-se adânc, el începu a trage cu funia la sine pe tovarășul său din vale! — Ia sama și nu te teme! strigă el. Costin, văzându-se atunce râdicat în sus în mijlocul unei furtuni care ... picioare, pe marginea căreia se legăna întocmai ca limba unui ornic, simți tot sângele amorțindu-i în vine și un văl negru i se puse ...

 

George Coșbuc - Pe pământul turcului

... ai ave! Dar de-aduc aci vro două, vei mânca? Străinu-n fine: De-i aduce, bine-i face, dacă nu, iar va fi bine! Pe loc Veronica pleacă și s-arunca, dragii mei, Pe fuștei, sărind degrabă câte patru-cinci fuștei; Zboară,-aleargă și se duce, ca de duhul rău purtată, Și se-ntoarce-n câtă vreme bați cu ... aseară. Străinul drumar bea, mâncă, însă e posomorât, Nu vorbește, deci nevasta l-a-ntrebat numaidecât: Ești bolnav doară, bădiță, ori ești supărat pe mine? Străinul suspină, geme: Supărat? De ce pe tine?... Draga mea, spune-mi cu dreptul, place-ți ție Constantin? Veronica râde dulce, bate-n pălmi și scuipă-n sân: Vai, mănânce-l vârcolacii și l-ar bate nouă stele, Bată-l praporul și crucea și blăstămul maicei mele! De poznit el n-are capăt și ca dânsul nu găsești Mai năprui, mai ... că n-am ragilă; apoi, Că-mi stau fusele prin poduri de trei ani nerăschirate; Nu știu țese, nu știu coase, cu suveica nu știu bate; Că nu iau acul în mână, să-i prind cămașa măcar, Că stau toată ziua-n casă, și nu ies deloc ...

 

Titu Maiorescu - Pentru restabilirea școalelor normale. Asupra budgetului instrucțiunii publice pe 1

... Titu Maiorescu - Pentru restabilirea şcoalelor normale. Asupra budgetului instrucţiunii publice pe 1873 Pentru restabilirea școalelor normale. Asupra budgetului instrucțiunii publice pe 1873 de Titu Maiorescu D-lor deputați, budgetul ministerului cultelor și instrucțiunii publice ni se prezentă astădată în niște împrejurări, care sunt mai favorabile unei ... care să răstoarne acest sistem de a prevede și - pentru a mă servi de expresiunile d-lui raportator - să aducă piramida pe baza ei normală. Astăzi este pusă piramida pe vârf și partea cea mai dezvoltată a ei este acea de sus; pe când lucrul trebuie să fie invers. Nu este vorba de a zice că nu sunt bune institutele de cultură mai înalte, că nu ... departe într-o direcțiune preparată cu mult timp înainte. Budgetul prezent lasă că nu a îndreptat piramida, nu a pus-o pe baza ei, ci a lăsat-o pe vârf încât se clatină, dar a lovit în ea și a știrbit-o, și budgetul pentru 1873 vă cere, precum v ... poate că ar fi scăpat; fiindcă, domnilor, acei cari sunt obișnuiți - și este rareori folositor obiceiul - de a face opozițiune sistematică, adică pozițiune ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Bunicul

... ce zboară păsările? - Fincă au aripi, răspunse bătrânul sorbind-o din ochi. - Poi, rațele n-au aripi? de ce nu zboară? - Zboară, zise băiatul, dar pe jos. Bătrânul coprinse într-o mână pe fată și în cealaltă pe băiat. - O, voinicii moșului!... Și zâmbi pe sub mustăți, și-i privi cu atâta dragoste, că ochii lui era numai lumină și binecuvântare. - Tată-moșule, da' cocorii un' se duc când se ... lui două și mie una. - Vrei și tu, tată-moșule? întrebă băiatul cu mândrie. - Cum de nu?! Mie un scatiu. Ce fericiți sunt! Băiatul încălecă pe un genuchi și fata pe altul. Bunicul îi joacă. Copiii bat în palme. Bunicul le cântă " Măi cazace, căzăcele, ce cați noaptea prin argele "... O femeie uscățivă intră pe poartă cu două doniți de apă. Copii tăcură din râs și bunicul din cântec. E muma lor și fata lui. Cum îl văzu, începu: - I ... râs. - Ba a mea! - Ba a mea! Și băiatul, înfuriindu-se, trase o palmă în partea fetei. Fata țipă, sări de pe genuchiul bătrânului, se repezi și trase o palmă în partea băiatului. Băiatul, cu lacrâmile în ochi, sărută partea lui, și fata, suspinând pe

 

Ion Creangă - Povestea unui om leneș

... nu mai da pildă de lenevire și altora. Și așa, se aleg vreo doi oameni din sat și se duc la casa leneșului, îl umflă pe sus, îl pun într-un car cu boi, ca pe un butuc nesimțitor, și hai cu dânsul la locul de spânzurătoare! Așa era pe vremea aceea. Pe drum se întâlnesc ei cu o trăsură în care era o cucoană. Cucoana, văzând în carul cel cu boi un om care sămăna a ... ți dăm sopon și frânghie. Iar cucoana, cu bunătatea dumisale, îți dă adăpost și posmagi; să tot trăiești, să nu mai mori! Să-și puie cineva obrazul pentru unul ca tine și să te hrănească ca pe un trântor, mare minune-i și asta. Dar tot de noroc să se plângă cineva... Bine-a mai zis cine-a zis că: "Boii ară și caii mănâncă". Hai dă răspuns cucoanei, ori așa, ori așa ... bunăvoința ce ave, se lehămesește și de binefacere și de tot, zicând: — Oameni buni, faceți dar cum vă va lumina Dumnezeu! Iar sătenii duc pe ...

 

Edgar Allan Poe - Corbul din Edgar Poe

... Corbul lui Edgar Poe de Iuliu Cezar Săvescu Informații despre această ediție     Sunase miezul nopții, pierdut în cugetare,     Mai răsfoiam volume, uitate și bizare,     Când cineva la ușe bătu ușor, ușor.     Era cam prin Decembrie, murindul foc, din umbre     Fantastice pe ziduri, svârlea contururi sumbre,     Iar eu cătam, zădarnic, în cărți vreun ajutor.     La chinurile mele, la vechiul meu amor     La dânsa, tot la dânsa zbura ... vorbii, căci ochii ca flacăra-i ardeau     Și cu săgeți nestinse în suflet mă izbeau.     Și ca să-i aflu gândul, am stat în nemișcare     Pe scaunul de plisă, albastru-violet,     Pe care se răsfrânge lumina-ncet încet,     Lumina sepulcrală din lampa suspendată,     Ce n-o va mai aprinde Lenora: “Niciodată!â€�     Atunci oftai mai liber ... mizerabil! – strigai atuncia – Domnul     Din toată omenirea pe mine m-a ales?     Oh! Bea, fără nesațiu, divinul NephemĂ©s     Și uită pe Lenora, pe scumpa răposată!â€�     Iar corbul, grav și rece, răspunse: “Niciodată!â€�     â€œProfete sau mai bine tu pasăre-a pieirii,     â€œTu ... œMă lasă-n pustnicie, atâta am de spus.â€�     Dar corbul și acuma răspunde: “Niciodată!â€�     Și corbul, mut și rece, cu aripile grele,     

 

Iuliu Cezar Săvescu - Corbul din Edgar Poe

... Corbul lui Edgar Poe de Iuliu Cezar Săvescu Informații despre această ediție     Sunase miezul nopții, pierdut în cugetare,     Mai răsfoiam volume, uitate și bizare,     Când cineva la ușe bătu ușor, ușor.     Era cam prin Decembrie, murindul foc, din umbre     Fantastice pe ziduri, svârlea contururi sumbre,     Iar eu cătam, zădarnic, în cărți vreun ajutor.     La chinurile mele, la vechiul meu amor     La dânsa, tot la dânsa zbura ... vorbii, căci ochii ca flacăra-i ardeau     Și cu săgeți nestinse în suflet mă izbeau.     Și ca să-i aflu gândul, am stat în nemișcare     Pe scaunul de plisă, albastru-violet,     Pe care se răsfrânge lumina-ncet încet,     Lumina sepulcrală din lampa suspendată,     Ce n-o va mai aprinde Lenora: “Niciodată!â€�     Atunci oftai mai liber ... mizerabil! – strigai atuncia – Domnul     Din toată omenirea pe mine m-a ales?     Oh! Bea, fără nesațiu, divinul NephemĂ©s     Și uită pe Lenora, pe scumpa răposată!â€�     Iar corbul, grav și rece, răspunse: “Niciodată!â€�     â€œProfete sau mai bine tu pasăre-a pieirii,     â€œTu ... œMă lasă-n pustnicie, atâta am de spus.â€�     Dar corbul și acuma răspunde: “Niciodată!â€�     Și corbul, mut și rece, cu aripile grele,     

 

Constantin Negruzzi - Pentru bărbatul cel greu cari, luând o fimei guralivă, să duci să cei moarte l

... m-au întrebat: Unde-ai fost? De unde vii? Ce vești să aude? Fâcutu-s-au rânduiele de bir? Scrisu-s-au hotărâri? Pus-au cineva vreo pravilă? împlinitu-s-au giudecățile? Trasu-s-au cineva la giudecată? Prinsu-s-au cineva? — îar eu să tac îi rău, și să vorbesc și mai rău, pentru că să tac, la dânsa-i de difăimari, și catigorii nenumărate ... că trebui, bărbat fiind cineva, să vorbască, iar de zic vreodată ceva, zădărăsc focul. Am zâs odatâ cum că să întoarce arhistrâtigul, iar ea apucând pe arhistrâtig de la amiazi pănă sara, nicicum n-au contenit întrebând: Dar cu câți au ieșit? Câți au lepădat? Pe câți au prins? și cu ce chip i-au prins? Taxiarhi cine sunt? Ofițeri cins-s? Prăzile câte-s? Cum mergi flota? Dar cine-s ... cuvintelor! Câte zâci pentru feredeu! câte pentru fimei! Care au venit; care n-au venit care făr de slujnici; care cu slujnice; care avĂ© sămn pe trup și care s-au dus bine fereduită; care avĂ© zbârcituri pe față cari să suliminĂ© pe ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Departe, departe

... de noapte, s-auzea pocnind în porțile de ștejar. Porțile se deschideau țipând, ca și cum ar fi fost vii și le-ar fi bătut cineva. Cine bătea în porți la miezul nopții? Cine deschidea porțile la miezul nopții? Adormisem la umbra zidului. Pe la miezul nopții, speriat de niște lovituri înfricoșate, sării în picioare. O umbră intră pe porțile înalte; și porțile se închiseră în urma ei. Apoi auzii o ușă trântindu-se, și alta, și alta, încet, mai încet, mai încet, până ... A cui să fie umbra? Vreo stafie? Înăuntru plânge cineva... se roagă, a leșinat... nu se mai aude. E întuneric. Mi se bate inima. De n-ar fi stafie! Și ameții pe marginea lacului. A doua zi mă deșteptai. Soarele ardea. În lac tremura răsturnat palatul de marmură cu grădinile sale. Începui să mă închin ... bătrâna, sculându-se în picioare. — Și am văzut o umbră... — Ti s-a părut! răspunse bătrâna, plimbându-se prin odaie. — Pe urmă, cineva plângea și se ruga, se ruga... — Taci! zise bătrâna, taci! Ah! ce minut fericit îmi risipiși, dragul mamei... Începui să tremur. Închisei ochii. Mi

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BATE (PE CINEVA)

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 38 pentru BATE (PE CINEVA).

MARȚ

... MARȚ ^2 , ( 2 ) marțuri , s . n . ( Pop . ) 1. Martie . 2. Mărțișor . MARȚ ^1 s . n . invar . ( În expr . ) A face ( pe cineva ) sau a fi ( ori a rămâne ) marț = a ) a bate ( pe cineva ) sau a fi bătut categoric la jocul de table , de cărți sau la altă întrecere ; b ) a întrece sau a ...

 

TĂVĂLI

... TĂVĂLÍ , tăvălesc , vb . IV . 1. Refl . și tranz . A ( se ) rostogoli , a ( se ) suci pe o parte și pe alta pe pământ , în iarbă etc . 2. Tranz . A bate pe cineva trântindu - l și târându - l pe jos . 3. Tranz . și refl . A ( se ) murdări , a ( se ) mânji . 4. Tranz . A culca la pământ iarba , cerealele ...

 

AGHESMUI

... Tranz . A stropi cu agheasmă . 2. Tranz . și refl . Fig . ( Fam . ) A ( se ) îmbăta . 3. Tranz . Fig . ( Reg . ) A bate pe cineva

 

BUCHISI

... intranz . A citi sau a învăța ceva cu efort și cu migală ; a buchirisi . 3. Tranz . Fig . A bate pe cineva

 

CETERA

... I . ( Reg . ) 1. Intranz . A cânta din ceteră , p . ext . . din alt instrument muzical sau din gură . 2. Tranz . Fig . A bate pe cineva

 

SCĂRPINA

... un obiect sau de ceva tare , în locul unde simte o senzație de mâncărime a pielii . 2. Tranz . Fig . ( Fam . ) A bate pe cineva

 

STÂLCI

... STÂLCÍ , stâlcesc , vb . IV . Tranz . 1. A deforma , a strivi , a zdrobi , a schilodi pe cineva sau ceva prin lovire ; p . ext . a bate tare pe cineva . 2. Fig . A pronunța prost un cuvânt , deformându - i sunetele ; a vorbi prost o limbă ; a executa deformat o ...

 

BĂȘCĂLIE

... BĂȘCĂLÍE s . f . A lua ( Arg . și fam . ; în expr . ) ( pe cineva ) în bășcălie sau a face bășcălie ( de cineva ) = a - și bate joc ( de cineva ) , a face de râs pe cineva

 

BURDUȘI

... BURDUȘÍ , burdușesc , vb . IV . 1. Tranz . A umple ceva ca pe un burduf ( 1 ) ; a îndesa , a ticsi . 2. Refl . ( Despre tencuiala sau varul de pe pereți , despre placajul unei mobile etc . ) A se scoroji , a se coșcovi . 3. Tranz . Fig . ( Fam . ) A bate zdravăn pe cineva

 

ȚINE

... sau o anumită parte a lui ) să stea mai mult timp într - o anumită poziție sau atitudine . 2. Tranz . A face pe cineva sau ceva să stea un timp oarecare într - un anumit loc . 3. Tranz . A face ca cineva sau ceva să nu se poată mișca din loc ( prinzându - l cu mâinile sau legându - l ) ; a imobiliza . 4. Tranz . A face ... face ca cineva sau ceva să stea sau să rămână un timp oarecare într - o anumită stare ; a menține . 5. Tranz . ( Cu determinările " pe loc " sau " în loc " ) A opri pe cineva sau ceva din mersul său , făcându - l să rămână pe loc , a - l împiedica să - și urmeze drumul . 6. Tranz . A face pe cineva să aștepte . 7. Refl . ( Rar ) A sta mai mult timp într - un anumit loc . 8. Refl . A sta într - o anumită ... A suporta toată cheltuiala necesară întreținerii unei case , unei gospodării etc . 2. A purta cuiva de grijă , a avea grijă de cineva , a îngriji pe ...

 

CÂRÂI

... Peior . ) A vorbi cu un ton ascuțit și strident , care trădează ostilitate . 3. Tranz . Fig . ( Fam . ) A cicăli , a bate la cap pe cineva

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...